1.
Basorelief cu eroi 
(Poezie/Nichita Stanescu)
Soldaţii cei tineri s-au aşezat în vitrină, chiar aşa cum au fost găsiţi, împuşcaţi în frunte, ca să fie vazuţi s-au aşezat în vitrină, respectându-şi întocmai mişcarea lor ultimă, profilul, braţul, genunchiul, mişcarea lor ultimă, când au fost împuşcaţi pe neaşteptate în frunte sau între omoplaţi cu o flacără mai subţire decât un deget de copil care arăta luna. În urma lor a rămas goală baraca, mirosind a obiele, a ţigări strivite, a fereastră închisă. Valizele de lemn care umplu baraca mai...
|
2.
Bocet
(Poezie/Nichita Stanescu)
Nu mai daşi pe la icoane, d-aia te-ai pierdut, Ioane... Singur ţi-ai făcut dreptate cu cuţitul pe la spate, de-ai belit la drumul mare, cum trecea, pe fieşcare... Nu-ţi şterseseşi din făptură caşul încă de la gură Hămeşit cum fuşi de foame te-ai crezut haiduc, Ioane. Curvele de tot ce sunt te-au fost legănat în cânt; Tot te-au încălzit cu dor şi dulceaţa vorbelor... Şi te-ai potrivit la şoaptă, minte crudă şi necoaptă, calea-n codru de-o luaşi plin de visuri şi de caşi Dară iarna n-o ştiui, nici ce-abate vântul şui... ...Treişp...
|
3.
Balada motanului
(Poezie/Nichita Stanescu)
Motan m-aş fi dorit să fiu cu coada-n sus, cu blana-n dungi, cu gheare şi musteţe lungi, c-un ochi verzui şi-un ochi căprui. La ora când târâş-grăpiş zăpada nopţii se adună eu, cocoţat pe-acoperiş, să urlu a pustiu la lună. Şi-atuncea, şapte gospodine să dea cu bolovani în mine şi să mă-njure surd, de Domnul, că le-am stricat, urlând, tot somnul. De sus, din vârful săptămânii, să le rânjesc urlat, scârbos: iubesc doar locul nu stăpânii, precum fac câinii pentr-un os. Şi iarăşi şapte gospodine s...
|
4.
Blesteme
(Poezie/George Toparceanu)
Usure, prin lesia diminetii, La ceasul cînd se iscă precupetii, Am fost lovit din trecere o babă Ce se ivise-n calea lumii, slabă. Gîndul, rămas în urma mea, O a ghicit zicînd pre ea: În două surcele de vreasc să se facă Picerele tele, făptură buimacă. Presni-ti-ar timpanu, Să n-auzi cînd trece traivanul. Să uiti la cetanii tipicul Si psalmii în zi de Crăciun. Să n-ai după masă tutun. Să-ti pută buricul. Vedea-te-as în vreo fituică Pus cu litere de-o schioapă. Curge-ti-ar pe-o nară tuică, Pe cealaltă numai apă. Lăuda-te-ar Bogdan Duică Si p...
|
5.
Balada unei stele mici
(Poezie/George Toparceanu)
Ţii minte tu, iubita mea, O noapte de argint în care Mi-ai arătat pe cer o stea Din Carul mare? Cu faţa-n sus spre Dumnezeu, Lăsându-ţi capul să se culce Pe braţul meu, Te legănam, povară dulce. Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate, Tinzând o ramură-n zadar Ca să ne apere de stele, Fusese martor ocular La toate cele. Şi nu mi-ai spus atunci nimic, Dar când mi-am coborât privirea, Un deget mic Mi-a arătat Nemărginirea. Un strop de-argint a lunecat, Şi, cu paloarea-i siderală, Pe cerul negru a-nsemnat Un fir subţire de be...
|
6.
Balada cititorului
(Poezie/George Toparceanu)
O, e-atât de bine când pe drumuri ninse Întâlneşti o casă cu lumini aprinse, Un ogeac din care se ridică fum, Când te prinde noaptea călător la drum! Sania coboară clinul de pădure. Fug în urma noastră luminişuri sure Şi-n singurătatea care ne petrece, Peste vârf de arbori, asfinţitul rece Străbătând podoaba crengilor subţiri Luminează-n aer bolţi de trandafiri. Dar amurgul palid a-nceput să scadă. Noaptea, ca un abur, creşte din zăpadă. Se ivesc departe măguri de hotar, Într-un loc se face drum pustiu de car, Şi-o fântână strâ...
|
7.
Broastele
(Poezie/George Toparceanu)
Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. Buchetele de trestii dormeau cu foşnet lin. Era o lună plină în fiecare baltă, Şi-n fiecare undă o piatră de rubin. Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val, Păreau luceferi galbeni, căzuţi adânc în apă Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal. Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii, Iar papura, mişcată în treacăt de zefiri, Nălţa mănunchi în aer tremurătoare săbii, Prin pânza de lumină a undelor subţiri. Şi broaştele seme...
|
8.
Balada unui greier mic
(Poezie/George Toparceanu)
Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată. Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumafai, - Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai... Şi cum vine de la munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni... Doar pe coastă, la urcuş, Din căsuţ...
|
9.
Balada muncilor
(Poezie/George Toparceanu)
I S-au ivit pe rând în soare, Jos, la capătul potecii, Turma albă de mioare, Noatinele şi berbecii. Sunet de tălăngi se-ngână. Sub poiana din Fruntarii, Zăboveşte-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. El se pleacă din cărare Şi tot leagă şi dezleagă, Cumpăneşte pe samare O gospodărie-ntreagă: Maldăr de tărhaturi grele Cu desagi, căldări şi pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Gata!... Baciul stă pe gânduri, Peste frunte mâna-şi duce. Se ridică-n două rânduri #...
|
10.
Boala
(Poezie/Marin Sorescu)
Doctore, simt ceva mortal Aici, in regiunea fiintei mele Ma dor toate organele, Ziua ma doare soarele Iar noaptea luna si stelele. Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer Pe care pana atunci nici nu-l observasem Si ma trezesc in fiecare dimineata Cu o senzatie de iarna. Degeaba am luat tot felul de medicamente Am urat si am iubit, am invatat sa citesc Si chiar am citit niste carti Am vorbit cu oamenii si m-am gandit, Am fost bun si-am fost frumos... Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani. Cred ca m-am imbolnavit de moarte Intr-o zi Cand m-am nascut.
|
|
